La multi ani!!!!

La multi ani mie, celor dragi mie, chiar si celor care nu-mi sunt dragi si la multi ani acestui blog, care deocamdata nu stiu exact cum intentionez sa-l construiesc, ma las mai mult condusa de instinct, prim impuls.

De ce Phoebe, se citeste la fel ca si F B, broscoii mei.
Dragi rau pentru cine se poate speria citind despre broscoi, stiti voi broscoii sarutati care se transforma in printi, asa si cu ai mei sau cu a orisicui, mult sarutati sau nu neaparat, ci infinit iubiti se transforma in arbori robusti, cu radacinile bine infipte in pamant si cu crengile larg intinse pentru a capta lumina; hmm, gresit, ca daca ma iau dupa broscoiul mare gormitii chiar nu stau in pamant, se deplaseaza fiind ei chiar si de pamant sau arbori; mda, tot el are dreptate, eh ca sa vedeti voi de ce ma las io mai mult condusa de ei, oricum as drege-o si as face-o pana la urma tot mai frumosi, mai inteligenti sunt decat m-ar putea pe mine conduce vreodata neuronul sa-i imaginez, iar daca ma gandesc la broscuta apoi as imagina numai o lume cu zane, spiridusi si fetite cantand si dansand.

Incepe sa-mi placa imaginandu-mi aceasta lume, acum insa trebuie sa dispar, am de lipit cu niste scotch (oare asa se scrie) o harta veche, mult distrusa, aproape total distrusa cu gormiti si alte cele.

La multi ani!!!!